Referate generale
Acidul tranexamic
- Detalii
- Categorie: Referate generale Referate generale
Autori: Dr. Alisa-Elena Rotarua, Dr. Dan Marinescub
a. Medic rezident Medicină de Urgență, Departamentul UPU-SMURD, Spitalul Clinic de Urgență București
b. Medic primar Medicină de Urgență, Departamentul UPU-SMURD, Spitalul Clinic de Urgență București
REZUMAT
Acidul tranexamic folosit de decenii în practica medicală ca hemostatic este folosit recent cu succes pentru o multitudini de patologii medicale şi chirurgicale. A fost inclus de curând în protocoalele de tratament al pacienților cu sângerare masivă în traumă (Ghidul European pentru Tratamentul pacienților cu Hemoragie masivă şi a Coagulopatiei în Traumă). Şi în cadrul Unității de Primiri Urgențe (UPU) a Spitalului Clinic de Urgență București şi SMURD Bucureşti este inclus în protocolul pentru tratarea acestor pacienți încă din 2015, atât în spital cât şi în prespital în favoarea pacientului. De asemenea, este foarte important de știut cum pot fi prevenite și tratate complicațiile atunci cand ele apar.
Cuvinte cheie : acid tranexamic, traumă, sângerare, antifibrinolitic
ABSTRACT
Tranexamic acid used for decades in medical practice as a hemostatic is now successfully used for a multitude of medical and surgical pathologies. It has recently been included in the treatment protocols of patients with severe bleeding in the trauma (The European Guideline on Management of Major Bleeding and Coagulopathy following Trauma). And within the Emergency Unit from Bucharest Emergency Hospital and SMURD Bucharest is included in the protocol for the treatment of these patients as early as 2015 both in the hospital and in the pre-hospital setting.
Key-words : tranexamic acid, trauma, bleeding, antifibrinolytic
Drug induced liver injury
- Detalii
- Categorie: Referate generale Referate generale
Autori: Dr. Denisa Bucura, Dr. Mădălina Iliea, Dr. Cătălina Diaconub, Dr. Gabriel Constantinescua, Dr. Radu Țincuc, Dr. Bogdan Popad, Dr. Claudiu Turculețe, Dr. Dragoș Enee
a. Departamentul Gastroenterologie, Spitalul Clinic de Urgență București
b. Departamentul Gastroenterologie, Spitalul Militar Central ,,Carol Davila” București
c. Departamentul Toxicologie, Anestezie și Terapie Intensivă, Spitalul Clinic de Urgență București
d. Departamentul Radiologie, Spitalul Clinic de Urgență București
e. Departamentul Chirurgie Generală, Spitalul Clinic de Urgență București
REZUMAT
Hepatita indusă medicamentos are o incidență scăzută în populația generală, dar gastroenterologii trebuie întotdeauna să ia în considerare acest diagnostic în momentul în care efectuează diagnosticul diferențial la un pacient cu hepatită acută sau cronică. O creștere a transaminazelor indică inflamație sau distrugere a hepatocitelor și trebuie efectuat un diagnostic diferențial pentru a determina cauza injuriei hepatice. Este important de asemenea să excludem alte cauze ce ar fi putut determina leziunile toxice hepatice. Diagnosticul diferențial pentru hepatita acută include hepatita autoimună, hepatita acută virală, ischemie hepatică acută, boala Wilson, sindromul Budd-Chiari. Mecanismele hepatotoxicității sunt împarțite în două grupe mari și anume reacții medicamentoase intrinseci sau previzibile și reacții medicamentoase idiosincrazice. Reactiile idiosincrazice metabolice afectează doar indivizii susceptibili, au o prezentare și o rată de răspuns variabilă și nu sunt dependente de doză decât într-o mică măsură. Cu toate acestea, trebuie luată în considerare când ne aflăm în fața unui pacient cu afectare hepatică. Istoricul expunerii medicamentoase și debutul alterării probelor hepatice, precum și evoluția acestora sunt cruciale pentru diagnostic. În cazuri atent selecționate se poate realiza biopsie hepatică pentru a diferenția dintre o hepatită de cauză autoimună și o hepatită de cauză medicamentoasă, deoarece ghidurile recente de diagnostic pentru hepatita autoimună includ histologie pozitivă. Primul pas ce trebuie realizat în ceea ce privește tratamentul hepatitei acute medicamentoase este întreruperea medicamentului incriminat.
În concluzie, prognosticul hepatitei acute medicamentoase depinde foarte mult de momentul prezentării pacientului la medic și de stadiul afectării hepatice.
Cuvinte cheie: Hepatita indusă medicamentos, reacție idiosincrazicǎ, expunere medicamentoasǎ
ABSTRACT
Drug induced liver injury (DILI) has a low incidence in the general population, but gastroenterologists must always consider it as a possible diagnosis in patients with acute or chronic liver injury. Elevated liver enzymes may indicate inflammation or damage to hepatocytes and the physician must make a differential diagnosis to find out what is the cause of the acute or chronic liver injury. The differential diagnosis for acute hepatocellular injury includes autoimmune hepatitis, acute viral hepatitis, ischemic liver injury, Wilson`s disease, acute Budd-Chiari syndrome. There are two main categories of drugs that can produce liver damage: intrinsic drugs (predictable) and idiosyncratic drugs (unpredictable). Idiosyncratic DILI affects only susceptible individuals, is varied in presentation and has less consistent relationship to dose, but we must always think of it when we have a patient with acute or chronic liver injury. Also we must take into consideration the fact that idiosyncratic DILI is more difficult to diagnose and treat comparing with acetaminophen toxicity who has well established diagnostic and therapeutic guidelines. The history of medication exposure and the onset and course of liver biochemistry abnormalities is crucial for the diagnosis. Liver biopsy may be considered in selected cases. There are instances where biopsy is strongly recommended to help distinguish between autoimmune hepatitis and DILI. The first thing a physician must do is withdrawal of the offending drug.
In conclusion, the prognosis of DILI is highly variable depending on the patient`s presentation and stage of liver damage.
Keywords: Drug induced liver injury, idiosyncratic reaction, medication exposure